Bursa de pe Wall Street este in agonie. A coborat de undeva din zona extazului si in drum spre taramul agoniei si-a luat un instrument de resuscitat. Pana la moarte clinica mai e, dar oare de ce nu suna asta prea incurajator?

Una dupa alta se pare ca si bancile din puternica increngatura de state din UE dau semne de epuizare: Belgia, Elvetia, Germania s-au luat la tranta candva cu capitalismul si democratia consumista si s-a inecat in propria abundenta.
Opriti creditele a racnit BNR-ul,iar noi, oamenii agoniei de zi cu zi, ne-am ingropat speranta de a avea o casa noua.
Componenta sadismului ce se afla in partea demonica din mine, s-a lansat catre o ipoteza imaginativa: BNR nu ar fi orpit creditarea,noi am fi facut in continuare credite, pe fondul recesiunii financiare bancile ar fi intrat in colaps si pe noi toti, mici sau mari intreprinzatori care ne tineam banii in banca pentru a ne fi protejate valorile ne-ar fi intampinat cu bratele larg deschise doamna/domnul ( este unisex) Faliment. Noi ne-am fi gudurat la pieptul cald, am fi primit mangaierea milostiva a Falimentului dupa care ne-am fi trezit singuri, cu hainele rupte in coate ( ca acolo doare cel mai tare)in epoca in care oamenii supravietuiau din vanat si canibalism.

Imi place sa cred totusi ca Viitorul suna bine ( un slogan de milioane ) pentru noi toti, cei care, dorim sa atragem abundenta in viata noastra.